Scriu cu picăturile sângelui, din lăuntrul inimii blestemate.
În fanfara vântului, mi se deschid ochii inimii cu raza privirii tale.
Dintr-un joc al atingerilor inocente, săruți buzele-mi pofticioase și îmbraci goliciunea-mi cu răsuflarea ta. Scumpete, ești creatura miraculoasă prin care renasc.
În îmbrățișarea finală, parfumul tău mă îmbălsămează. Cu mâinile reci, m-a atins noaptea.
M-am rătăcit în labirintul iubirii. Merg mai departe cu lanțurile înfipte-n picioare. Suferința-mi zâmbește.
În trup, am inhalat fumul durerii. Absența ucide. Inima-mi poartă doliu.
În fanfara vântului, mi se deschid ochii inimii cu raza privirii tale.
Dintr-un joc al atingerilor inocente, săruți buzele-mi pofticioase și îmbraci goliciunea-mi cu răsuflarea ta. Scumpete, ești creatura miraculoasă prin care renasc.
În îmbrățișarea finală, parfumul tău mă îmbălsămează. Cu mâinile reci, m-a atins noaptea.
M-am rătăcit în labirintul iubirii. Merg mai departe cu lanțurile înfipte-n picioare. Suferința-mi zâmbește.
În trup, am inhalat fumul durerii. Absența ucide. Inima-mi poartă doliu.
Comentarii
Trimiteți un comentariu