- Prin ce țări ai ajuns și care este cel mai frumos loc pe
care l-ai văzut?
- Am vizitat ceva locuri, pot spune. Este una dintre cele
mai mari realizări ale mele până la vârsta de 21 de ani.
Am vizitat locuri din Australia, Tasmania, Indonesia,
Norvegia, Mexic, Spania, Portugalia, Singapore, Noua Zeelandă și lista
continuă.
Nu pot alege un loc anume care m-a marcat sau care mi-a
tăiat respirația. Fiecare peisaj a avut farmecul lui, am lăsat în fiecare oraș
câte o impresie pozitivă despre o anumită cafenea sau un restaurant mai aparte.
Într-un Top 3 s-ar încadra: Bali (Indonesia), Bergen
(Norvegia) și Hobart (Tasmania).
-
Wow! Data viitoare cînd plec în vacanță știu cui să-i cer
recomandări.
Să vedem și o
întrebare mai personală. Cum a început povestea ta de dragoste? V-ați cunoscut
pe vas sau chiar din facultate?
- După cum am menționat la întrebările anterioare, Vasco
da Gama mi-a schimbat viața în bine din multe puncte de vedere.
Ne-am cunoscut pe vas, la aproximativ 3 săptămâni după ce
m-am îmbarcat. De fapt, el era Ofițerul Secund care era oarecum „responsabil”
de educarea mea în domeniul maritim.
A fost dragoste la prima vedere, cu siguranță. Când m-am
îmbarcat, auzisem de un anumit ofițer român căruia îi plăcea să fie mai exigent
cu novicii. Oricât de exigent a încercat să pară la început, fața mea de „scuze,
nu am înțeles, poți explica încă o dată?” l-a cucerit complet.
În momentul de față, avem aproape 7 luni de relație. El
este cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat în această călătorie. El mi-a fost
și este cel mai mare sprijin și susținător, cel care mi-a dat putere să trec
peste multe obstacole. Avem multe planuri de viitor împreună și sunt sigură că
ne așteaptă multe aventuri frumoase care să ne completeze povestea de dragoste.
-
Ce poveste emoționantă. Chiar am rămas fără cuvinte... Vă
doresc un drum nesfârșit de iubire!
La cât timp
ajungi acasă să îți vizitezi familia?
-Nu mi-am mai văzut familia fizic de aproape 8 luni de
zile.
Acesta este cel mai mare dezavantaj al navigatului:
contractele lungi și zecile de zile departe de cei dragi.
În mod normal, contractele au o durată de 5 sau 6 luni.
Ar fi trebuit să debarc luna trecută, dar situația curentă
ne obligă să stăm la bord până se domolesc lucrurile. Suntem în siguranță aici
dar, trebuie să recunosc, îmi lipsesc locurile de acasă și familia mai mult ca
niciodată.
-
Îți pare rău că ai ales acest drum?
-Nu, absolut deloc. Iubesc ceea ce fac. Datorită acestei
pasiuni am cunoscut omul alături de care vreau să trăiesc mulți, mulți ani de
acum înainte.
Cu toate acestea, nu mă văd făcând asta toată viața.
Ultimele luni pe mare ne-au făcut să ne dorim o familie, să întemeiem ceva
frumos. Nu știu dacă în următorii ani voi mai străbate mări și oceane, dar cu
siguranță voi rămâne în domeniul maritim la țărm.
Mi-ar plăcea să mă retrag în învățământ la universitatea
care mi-a oferit drumul acesta frumos sau să devin Inspector Maritim în cadrul
Autorității Navale Române. Sunt multe, multe opțiuni care mă încântă.
Bineînțeles, totul împletit cu muzică și poezie.
-
Ce le transmiți cititorilor noștri?
-Urmați-vă visul și credeți în voi și în puterile voastre.
A devenit deja un clișeu replica aceasta, dar mi se
potrivește foarte bine. Până să ajung la Universitate, am avut parte de foarte
multe piedici, negativism și descurajări din partea oamenilor, lucruri mărunte
care îmi dărâmau toate speranțele. Și totuși, am avut puterea să trec peste ele
iar astăzi sunt foarte mândră de ceea ce am ajuns, de ceea ce sunt și de ceea
ce am dobândit în această aventură a vieții.
Așa că fruntea sus, mintea limpede și putere multă, căci
nimic nu e imposibil. Și încercați să prețuiți mult mai mult ceea ce aveți
lângă voi, acasă. Veți realiza că aveți tot ceea ce vă trebuie chiar în fața
ochilor abia când veți sta departe de casă și de cei dragi cu lunile.
-
Mulțumesc mult! Te așteptăm acasă cu mult dor.
-Și eu îți mulțumesc mult pentru întrebarile frumoase. Ne
vedem curând!
Comentarii
Trimiteți un comentariu