Începutul - un joc

Ana Maria Gîbu a început să „se joace în cuvinte” de la vârsta de 8 ani. Deși în prezent are 18 ani, putem vorbi despre poeta, cât și prozatoarea, care nu încetează să ne uimească cu vocea sa.

Laura Cozma: Bună, Ana! Mă bucur că ai acceptat acest interviu. Ai putea să îmi spui cum ai început să scrii?

Ana Maria Gîbu: Primele  încercări literare au fost ca o provocare pe care m-am hotărât să o duc până la capăt, ca un joc al cărui sfârşit nu mi-l imaginam şi nici astăzi nu cred că-i pot intui capătul.  Prima mea poezie a fost un autoportret. În principiu, la 8 ani mi se părea distractiv să mă joc cu cuvintele, să creez mici poezii cu care să-mi surprind părinţii. În timp, am învăţat că puterea cuvintelor este mult mai mare decât îmi puteam eu imagina şi că acel joc al cuvintelor era de fapt una dintre pasiunile mele în care mă implicam cu toată fiinţa mea.

Laura Cozma: Câte volume ai până acum?

Ana Maria Gîbu: În momentul actual am 9 volume, dintre care un roman, un volum de proză scurtă și șapte volume de poezii.

Laura Cozma: Ai abordat atât proza, cât și poezia. Unde te regăsești mai mult?

Ana Maria Gîbu: Chiar dacă am început să scriu proză la o varstă înaintată, față de cea la care am început sa scriu poezie, nu pot face o alegere. Situez atât proza, cât și poezia, pe acelasi loc. Îmi sunt dragi și nu pot alege una în defavoarea celeilalte.

 Laura Cozma: Cum îți vine inspirația?

Ana Maria Gîbu: Nu cred că există un anumit timp prestabilit prielnic creației, inspirația vine și pleacă după voia ei, nu după timpul scriitorului. Inspiratia mea vine de cele mai multe ori din imagini banale pentru alții și deosebite pentru mine. Cum ar fi un câmp de maci aproape trecuți, un cer palid, un om confuz într-o mulțime de oameni.

Laura Cozma: Faci parte dintr-un cenaclu?

Ana Maria Gîbu: Da, fac parte din cenaclul on-line „Lira 21” şi Cenaclul „Editor –Arte” din Dorohoi, la activităţile căruia particip doar când timpul îmi permite.

Laura Cozma: Ce părere ai despre cenaclul „Ante Portas”?

Ana Maria Gîbu: Ţinând seama de faptul că în cenaclul „Ante Portas” din Buzău fac parte cei mai dragi prieteni şi colegi de condei, am o părere foarte bună. Vă urmăresc activitatea şi vă citesc pe toți cu mare interes.

Laura Cozma: Știu că ești pasionată de muzică. Mă bucur că te-am auzit cântând la Onești. Ai o voce foarte frumoasă. Ai încercat să îți compui singură piese?

Ana Maria Gîbu: Mulțumesc! Nu am încercat să-mi compun piese, nu mă pasionează compusul muzicii, cât mă pasionează scrisul. Muzica este doar un hobby de care nu mă pot despărţi.

Laura Cozma: Care este cel mai important premiu pe care l-ai primit?

Ana Maria Gîbu: Toate premiile primite, indiferent de ierarhia lor pe „podium” sunt şi au fost importante. Fiecare în parte are valoarea lui pentru mine, fie trofeu, premiul I sau menţiune.

Laura Cozma: Cum te-ai simțit la Buzău?

Ana Maria Gîbu: La Buzău am fost de două ori, când am primit trofeul la concursul de creaţie literară „Vasile Voiculescu”, poezie şi proză. M-am simţit minunat, înconjurată de oameni deosebiţi, pe care îi port cu drag în suflet. La Buzău, mă simt ca acasă. Tuturor, vă mulţumesc!

Laura Cozma: Noi îți mulțumim, și te mai așteptăm în orașul nostru.