Privește! Traversez
pădurea în dansul disperării.
Pentr-un fir epic cu noi, îi îngenunchez lui Calliope când inima
întunericului se arată. Cu fluierul ei, Euterpe vrea să ne sufle într-un vers,
dar Melpomene întinde masca tragediei.
Știi... în lumea de
nonculori tu-mi ești pata de iubire.
Clio hrănește negrul cu lacrimile ei. Din Cartea Timpului, a dispărut fila noastră. Invidia le-a făcut pe celelalte muze să treacă de partea lui Zeus.
Din sămânța calmului, s-a copt fructul furiei.
Comentarii
Trimiteți un comentariu