(Laura Cozma & Laurențiu Belizan) timpul a intrat în travaliu deschid ochii în lichidul lui sepulcral ca un prunc presimțindu-și nașterea dincolo oamenii aleargă difuz inorogi împiedicați nechează sălbatec furia și zgomotul se aud tot mai înalt și mai verde de parcă Pământul și-ar fi dat întâlnire cu o cometă de gheață o parte se-neacă în spasme prelungi cealaltă se îmbracă iute în negru iar căprioarele fug din fața plasmelor uitându-l pe Bambi mai este timp mai este timp să vezi soborul mașinilor zâmbind să vezi urșii scormonind tomberoanele civilizației de carne savanții mai au timp să-l cloneze pe Buonarotti el mai are marmură să sculpteze o altă Pietà pe care Dumnezeu o privește absent cu gândul la Cină...
"Iubirea cheamă iubire. Nu este atât de important ca să fii iubit, cât să iubeşti tu cu toată puterea şi cu toată fiinţa." (Constantin Brâncuşi)